Despre rom se pot spune multe lucruri, în funcție de cine-și dă cu părerea. Unii îl consideră alcoolul fără gust, bun doar pentru cocktailuri. Alții îl consideră profund, intens, o băutură ce ar trebui gustată și savurată, și nu combinată. Alții se gândesc la rom ca la o băutură condimentată, dulce ori exotică.
Când vine vorba de rom, stilurile și aromele sunt la fel de variate ca și numeroasele locuri în care este produs.
Multe dintre cele mai faimoase romuri din lume sunt fabricate în Caraibe. Trestia de zahăr a ajuns în acea parte a globului la sfârșitul anilor 1400, adusă de europeni și a prins rapid rădăcini. Colonialiștii au cultivat intens trestia de zahăr, folosind munca sclavilor africani, iar din aceste plantații de trestie de zahăr a venit romul.
Câteva insule și țări din America Centrală și de Sud au devenit faimoase pentru rom, în timp ce altele rămân relativ obscure, fără un stil cu adevărat definit. Acestea din urmă nu sunt rele (Paranubes din Mexic, de exemplu, merită toată atenția), dar cele mai cunoscute regiuni producătoare de rom se remarcă prin caracteristici unice, definind gustul specific locului în care sunt făcute.
Cele mai cunoscute romuri sunt în general împărțite în trei categorii: spaniolă, engleză și franceză. Primele două sunt fabricate de obicei din melasa rămasă de la zahărul rafinat, cu romuri englezești cunoscute pentru perioade lungi de fermentație și note funky și romuri spaniole cunoscute pentru fermentații mai rapide și un gust mai neutru. Romurile în stil francez (sau rhum agricole) folosesc în mod obișnuit extras proaspăt de trestie de zahăr, rezultând un alcool vegetal puternic influențat de solul unde a fost cultivată trestia de zahăr.
Vom folosi această clasificare pentru a porni într-o scurtă dar cuprinzătoare călătorie in jurul lumii, ca să înțelegem universul magic al romului.
1. Barbados
Conform celei mai populare teorii a originii romului, Barbados este locul unde a luat naștere. Sclavii au fost probabil primii care au fermentat și apoi au distilat melasă pentru a produce ceea ce va deveni cunoscut sub numele de rom. Romul a fost distilat încă din anii 1640 în Barbados, iar Mount Gay, deschisă în 1703, este considerată a fi prima distilerie de rom. Băutura a devenit rapid foarte populară printre locuitorii insulei și chiar în întreaga zonă, marina britanică având un rol important pe durata întregii perioade de dominare colonială engleză, Barbados devenind unul din vârfurile triunghiului format de comerțul cu sclavi, melasă și rom. Astăzi, țara insulară menține o legătură puternică cu romul.
Romurile din Barbados sunt cunoscute pentru că sunt un amestec perfect echilibrat de alcooluri distilate în alambicuri și în coloană, care sunt îmbătrânite pentru a evidenția atât aromele din butoi, cât și cele din trestia de zahăr în sine.
Recomandări: Real McCoy 5 Year, orice de la Foursquare Rum Distillery și Mount Gay XO
2. Cuba
Puține țări sunt la fel de renumite pentru rom precum Cuba. În timpul Prohibiției din SUA, insula a fost una dintre cele mai populare destinații pentru americanii însetați de alcool. Romul cubanez a continuat să fie popular în Statele Unite până la restricțiile comerciale din timpul Războiului Rece din anii 1960. Din păcate, acele limitări continuă în mare măsură astăzi, deși romul cubanez este ușor de găsit în străinătate.
Romurile cubaneze sunt fabricate de obicei din melasă din trestie de zahăr cultivată pe insulă. Distileriile fac rom în stil spaniol, maturat cel puțin doi ani în butoaie de stejar înainte de a fi filtrat cu cărbune. Rezultatul este rom alb ușor, care se amestecă perfect în cocktail-uri precum daiquiris-urile pe care Ernest Hemingway le-a făcut atât de faimose, precum și romuri mai vechi, ideale pentru a fi savurate simple sau cu un cub de gheață.
Dee încercat: Havana Club 3 Años, Ron Santiago de Cuba Extra Anejo și Havana Club Especial.
3. Haiti
Romul haitian este departe de a fi comercial. Producția de rom aici a început o dată cu colonizarea franceză, când Haiti a cultivat o mare parte din zahărul consumat în Europa. Haiti a devenit independentă în 1804, iar plantațiile mari de trestie de zahăr au fost distruse. Fermele locale mici au continuat să cultive trestie de zahăr și să distileze acasă, astăzi existând peste 500 de mici producători, împrăștiați în toată țara, fiecare folosind diferite soiuri locale de trestie de zahăr cultivate și recoltate natural, înainte de a fi distilate în alambicuri mici. Acest alcool distinct din trestie de zahăr este cunoscut sub numele de Clairin și este aproape imposibil de găsit în afara Haitiului.
Gama diversă de trestie de zahăr este presată, iar sucul proaspăt este fermentat cu drojdie sălbatică. Acest lucru conferă fiecărui băuturii aroma locală, diferită de orice alt rom din lume.
Romuri de încercat: Boukman Spiced Rhum și Clairin Casimir.
4. Jamaica
Jamaica este una dintre cele mai renumite țări producătoare de rom din lume. La începutul anilor 1900, aici existau aproape 150 de distilerii, dar astăzi doar patru sunt în funcțiune: Appleton Estate, Hampden Estate, Worth Park Estate și National Rums of Jamaica. Cu toate acestea, experiențele cu și despre rom sunt unele dintre cele mai interesante lucruri de făcut pe insulă pentru iubitorii de mâncare rafinată și băuturi fine – în special la Appleton Estate, în munți.
Romul jamaican se caracterizează prin ceea ce se numește „hogo”, o aromă funky, asemănătoare fructelor coapte. Provine din lăsarea melasei să fermenteze în mod natural cu drojdie sălbatică sau dunder (echivalentul alcoolic al unui agent de fermentație pentru aluat) și apoi distilarea lichidului în alambicuri. Multe romuri jamaicane sunt mai tari decât standardul de 40%, ceea ce le face perfecte pentru cocktailuri.
De testat: Appleton Estate 8 Year Old Reserve, Hampden Estate 46 și Smith and Cross Traditional Jamaican Rum.
5. Martinica
Martinica, teritoriu francez de peste mări, produce rom agricol în stil francez folosind suc proaspăt de trestie de zahăr. Există două regiuni ce diferențiază producția de rom în Martinica: cea cu influențe din Caraibe și cea influențată de Atlantic. Partea Caraibelor este caracterizată de un climat mai calm, în timp ce Atlanticul are vânturi mai agresive, dinspre ocean. Chiar și diferențele subtile ale climei pot avea un impact asupra aromei romului, mai ales că romul din Martinica este produs în conformitate cu tradiția „de la apus la răsărit”, ceea ce înseamnă că trestia de zahăr este tăiată la răsărit și trebuie să fie presată până la apus.
Romurile condimentate numite „shrubbs” sunt, de asemenea, importante în Martinica. Multe familii au propriile lor amestecuri de condimente de casă și majoritatea folosesc portocalele ca punct de plecare. Romul este de obicei făcut acasă în timpul sărbătorilor, dar unele mărci, cum ar fi Rhum Clément, vând rom pe tot parcursul anului. O cultură puternică de rom condimentat poate fi găsită și în Santa Lucia din apropiere, cu distilerii precum Chairman’s Spiced, care condimentează romul cu scoarța unui copac, Bois Bandé, despre care se spune că este un afrodiziac.
Recomandate: Rhum Clément Cuvée Homère, Rhum J.M. V.S.O.P. și Rhum Clément Créole Shrubb.
6. Filipine
Filipine și o mare parte a lumii din afara Caraibelor, de altfel, nu se bucură de prea multă atenție când vine vorba de rom. Cu toate acestea, romul filipinez este unul care merită evidențiat, atât mărcile produse industrial precum Tanduay (unul dintre cele mai bine vândute romuri din lume), cât și brandurile artizanale.
Producția de rom filipinez a început în anii 1800, odată cu colonizarea spaniolă. Stilul clasic de rom este similar cu romurile din alte foste colonii spaniole precum Cuba și Puerto Rico. Romurile tipice filipineze sunt făcute cu melasă din trestie de zahăr, distilată în alambicuri cu coloană. Unele mărci, cum ar fi Don Papa, utilizează o varietate de trestie de zahăr provenind din Asia de Sud-Est denumită Cara Morada (sau Nobel Cane). Romurile învechite din Filipine sunt cele care merită încercate, savurate precum un whisky fin (și, de fapt, multe dintre aceste romuri sunt îmbătrânite în butoaie folosite anterior pentru whisky).
De încercat: Don Papa, Tanduay Rhum 5 Years, and Palawan Blanco.
7. Puerto Rico
Producția de rom portorican a început în secolul al XVII-lea odată cu colonizarea spaniolă, dar povestea romului portorican modern este legată de povestea romului cubanez. În 1960, când Fidel Castro a naționalizat industria romului din Cuba, familia Bacardi a fost forțată să părăsească insula. S-au mutat în Puerto Rico pentru a nu abandona afacerea cu rom, iar astăzi, Bacardi este unul dintre cei mai mari producători de rom din lume. A umplut golul din ultima jumătate de secol pentru romul în stil spaniol, după ce SUA a interzis importurile cubaneze, fiind notorie și bătălia pentru deținerea mărcii, între Havana Club din Cuba și Havana Club Bacardi, care ar fi fost făcută din aceeași rețetă ca originalul cubanez.
Deși Bacardi este cel mai cunoscut rom portorican, găsim pe insulă alte numeroase distilerii. Puerto Rico produce aproximativ 70% din romul vândut în SUA și peste 80 de mărci individuale de rom sunt fabricate pe insulă. Toate romurile sunt îmbătrânite timp de cel puțin un an în butoaie de stejar și se produce o gamă completă, de la romul alb până la romul condimentat, Puerto Rico fiind supranumit și capitala lumii romului.
Recomandate: Ron del Barrillito, Bacardi Havana Club și Don Q Reserva 7.
8. Statele Unite
Înainte ca SUA să fie o țară care bea whisky, a fost o țară care bea rom. A fost, de asemenea, un producător de rom important, datorită locului și poziției sale în triunghiul format de comerțul cu sclavi și zahăr între Africa, Caraibe și SUA. Până în anii 1770, distileriile, în principal în New England, produceau aproximativ 5 milioane de galoane de rom pe an, potrivit The Atlantic. O serie de factori, inclusiv impozitele și disputele comerciale, au șubrezit industria romului până în anii 1800, iar Prohibiția a eliminat o mare parte din ceea ce a rămas din distileriile de rom din New England. Cu toate acestea, în prezent asistăm la reapariția distileriilor care produc parțial sau exclusiv rom.
Producătorii de rom din SUA de astăzi distilează o varietate de tipuri, dar majoritatea sunt pe bază de melasă. Romurile albe de la distileriile americane au gust neutru, fiind ușor de combinat, în timp ce romurile condimentate valorifică adesea aromele locale, cum ar fi utilizarea de condimente creole în romul condimentat distilat din trestia de zahăr din Louisiana. Mulți se bazează și pe istorie. Romul Owney’s din New York, de exemplu, amestecă alcoolul făcut local cu romul din Republica Dominicană. În Hawaii, distilatoarele precum Rumul Kō Hana reînvie soiurile de trestie de zahăr din insulă pentru a crea romuri distincte.
Conform Rum Reader, în 2019 existau aproximativ 250 de distilerii americane care produceau rom în SUA.
Romuri de încercat: Owney’s Rum, Bayou Reserve Rum, and Bully Boy Distillers Boston Rum.
sursa: Nick Hines