O urgență medicală în timpul unui zbor reprezintă o idee înfricoșătoare pentru orice călător, iar pentru doctori și alți furnizori de asistență medicală, aceasta este o situație destul de complicată. Într-o clipită, un doctor poate ațipi liniștit într-o călătorie cu avionul, iar în următoarea clipă să fie nevoie ca el să ia decizii medicale, etice și legale ce ar putea face diferența dintre viață și moarte pentru un alt călător din avion.
Frecvența urgențelor medicale în timpul zborurilor probabil nu este foarte clară datorită lipsei raportării problemelor. Un studiu sugerează că au loc urgențe în unul din 604 zboruri, dar nu există un sistem obligatoriu de raportare, ceea ce înseamnă că probabil numărul acestora este mai mare. În timp ce stopul cardiac reprezintă numai 3% din urgențele apărute, este responsabil pentru 86% din morți, în ciuda prezenței obligatorie la bord a defibrilatoarelor, echipamentul cu cea mai mare importanță în cazul unui stop cardiac. Pentru majoritatea urgențelor medicale este posibil ca un doctor, o asistentă sau un paramedic să nu dispună de nici un fel de echipament, ajutor sau suficient spațiu.
Ca atare, este important ca furnizorii de servicii medicale să plănuiască din timp cum să procedeze în cazul în care se poate ivi o urgență medicală. William J. Brady, doctor al Școlii de Medicină ce aparține Universității din Virginia spune „Vrem ca medicii să ia în considerare din timp sitiuațiile ce pot apărea. Te afli pe un avion micuț, într-un zbor transoceanic, nu contează unde. Se întâmplă ceva. Gândește-te cum ai putea rezolva situația.” „Nu ești la tine în birou, nu ești într-un spital, nu ai echipament la dispoziție, nu ai destul loc, nu ai personal….este un mediu foarte auster.”
Articolul scris de Dr. Brady abordează o serie de potențiale scenarii, printre care:
• Accident vascular cerebral
• Traumă
• Urgențe psihiatrice
• Boli contagioase
Brady a remarcat că pur și simplu nu există nici o modalitate prin care o companie aeriană s-ar putea pregăti pentru fiecare situație neprevăzută. ”Reacția inițială a majorității oamenilor, atât călători cât și medici, este aceea de a sugera aducerea la bord a echipamentului medical. Acesta însă nu are funcționalitatea unei camere de operații, nu este o ambulanță în aer,” spune el. „Aducerea tuturor acestor echipamente într-o aeronavă nu este necesară, și nu ar trebui să fie de așteptat.”
Cum să te protejezi
Chiar dacă articolul din New England Journal of Medicine este destinat în primul rând furnizorilor de servicii medicale, conține și un mesaj important pentru toți călătorii, spune Brady: gândiți-vă din timp și folosiți-vă de propria judecată. „Trebuie să fi inteligent. Dacă nu te simți foarte bine, dacă ești bolnav sau dacă tocmai ai avut o boală, dacă ești în stadiul incipient al unei boli, dacă te-ai rănit recent sau chiar în drum spre aeroport, dacă ai o operație recentă … în aceste situații trebuie să îți dai seama că ești pe cale de a intra într-un mediu ce te poate compromite din punct de vedere medical,” spune el. „Chiar și atunci când altiudinea barometrică a cabinei este potrivită, cantitatea de oxigen respirată în avion este scăzută, deci vei fi supus și unui stres psihologic. Există și problema anxietății. Există problema decalajului fusului orar și a oboselii și restul problemelor asemănătoare. Astfel, există foarte mulți factori psihologici de care ar trebui să ții cont.”
„Fii deștept,” roagă el. „Dacă tocmai ai ieșit dintr-o operație, probabil nu ar trebui să zbori până în momentul în care îți este absolut necesar și ai aprobarea medicului. Dacă ai febră și tușești, însă ai programat să zbori undeva, nu o face. Te supui și pe tine și pe cei din jur riscurilor. Nu te urca într-un avion unde ți se poate întâmpla ceva doar pentru că te grăbești să ajungi undeva.”