Un studiu recent publicat în Jurnalul Medical Britanic arată că persoanele care au mâncat șapte sau mai multe porții de fructe și legume pe zi prezintă un risc redus de cancer sau boli de inimă. Și, după cum bine știm, grecii sunt pe locul I la acest capitol. Chiar dacă aceștia s-au îndepărtat de dieta lor originală de acum secole, în mare parte vegetariană datorită posturilor religioase, optând pentru o alimentație mai occidentală, grecii au în continuare unul dintre cele mai sănătoase stiluri de viață dintre popoarele lumii. Potrivit unui raport OCDE 2010, realizat pe bază de aprovizionare și producție, Grecia are cel mai mare consum de legume pe cap de locuitor din Europa. Iată cum fac:
1. Grecii mănâncă legume la felul principal
Acesta este probabil cel mai important lucru pentru a-ți crește drastic porția zilnică de legume. Felul principal îți potolește foamea, iar dacă pui legumele pe primul loc, vei fi surprins să vezi că vei mânca tot din farfurie, fără să strâmbi din nas. Cu toate acestea, ia-te după greci și nu prăji legumele în ulei și nici nu le amesteca cu unt, margarină sau alte minunății grase. Încearcă legume de gătit, cum ar fi fasole verde, mazăre, vinete, dovlecei, conopida cu ulei de măsline, ceapă, roșii și ierburi, gătite la aburi sau într-o oală (preferabil de lut) la cuptor. Aceste feluri de mâncare sunt adesea numite lathera, de la cuvântul grecesc pentru petrol, „lathi”. Gătite astfel, un adult mănâncă aproximativ jumătate de kilogram de legume la o masă, ceea ce înseamnă aproximativ patru porții. Sănătos, nu?
2. Grecii mănâncă salate de sezon la fiecare masă
Da, mâncăruri cu legume la cuptor + salată de sezon. Nu le este de ajuns că mănâncă legume ca fel principal. O salată de sezon în mijlocul mesei este neprețuită, indiferent de măncărurile servite. Oricum, este important de ținut minte că salatele sunt făcute din verdețuri de sezon. Așa că, în lunile de vară, vei întâlni celebra salată grecească sau ceea ce noi adesea numim aggourodomata (castravete-roșii într-un singur cuvânt), alături de ulei de măsline și oregano. În lunile de iarnă și de primăvară, salatele sunt făcute din varză și morcov, cu puțin ulei de măsline și lămâie. Tot primăvara, ai „prasini” – salata verde și ceapă de sezon. Chiar dacă în restaurante găsești și iarna salate cu roșii, trebuie să știi că acestea nu sunt de sezon și nu au același gust ca roșiile de vară. Ele sunt preparate în special pentru turiști.
3. Grecii mănâncă ierburi și verdețuri sălbatice
Da, aceste iarburi sunt cunoscute și ca „horta”. Dacă ai rude sau prieteni greci, probabil ai auzit multe povești despre „horta”. Bunicile culegeau (unele încă o mai fac) buruieni și păpădie din spatele curții, acestea constituind masă principală. Culesul ierburilor este o obișnuință în casele grecilor autentici, iar acesta este marele secret al celebrei diete greco-mediteraneene. În timp ce Europa și SUA au descoperit recent minunea verdețurilor, în Grecia, ele au stat dintotdeauna la baza dietelor pentru că sunt gratuite, accesibile tuturor și foarte ușor de gătit – oricine le poate culege. Au foarte puține calorii, sunt bogate în antioxidanți și pot fi umplute cu diverse amestecuri. Grecii obișnuiesc să le fiarbă și să le mănânce după ce le stropesc cu ulei de măsline și zeamă de lămâie. În Creta, există peste 150 de soiuri de verdețuri și plante comestibile.
4. Grecii pun roșii în orice
Roșia este o legumă apreciată, iar sosul de roșii sau roșiile tăiate conservate sunt și ele la fel de iubite. În aproape toate mâncărurirle grecești vei găsi roșii, chiar și în mâncărurile din legume. Dacă ai fost în Grecia, știi că cele mai multe preparate conțin sos de roșii, iar acestea se mănâncă de obicei cu salate din legume și verdețuri, care conțin la rândul lor bucăți de roșii. Grecii gătesc pui, carne de vită sau de miel din care nu lipsesc roșiile, sub diferite forme – coapte întregi, mărunțite sau sub formă de sos. Aceasta este o modalitate bună de a mânca mai multe legume, plus că roșiile sunt bogate în licopen, un antioxidant care te poate proteja de anumite tipuri de cancer.
5. Grecii mănâncă multe plăcinte cu verdețuri
Dacă ai fost în Grecia, știi că la orice patiserie găsești plăcinte cu spanac, alături de iaurt din lapte de capră. Aceasta este cea mai faimoasă plăcintă de legume din Grecia și se numește Spanakopita. Ele mai sunt cunoscute de turiști ca pites (nu pita). Pita înseamnă ceva înfășurat în aluat phyllo, subțire sau gros, așa cum îl găsești în supermarketuri. La greci, aluatul gros este făcut în casă și stropit cu ulei de măsline. Cu el se fac plăcintele.
Practic, pites se va face cu o varietate de legume și verdeață, cum ar fi spanac, praz, dovlecei, ardei, ciuperci, anghinare, iar lista poate continua. Practic, tot ce se găsește în sezon. Aceste plăcinte obișnuiau să fie vegane, mai ales în perioadele de post, astfel încât erau preparate cu legume, ierburi și ulei de măsline. În zilele în care nu se ține post, în compoziție se adaugă brânză și ou. Astăzi, găsești pites peste tot în Grecia și ele pot însemna atât un prânz copios, cât și un alt mod simplu de a mânca legume. În plus, sunt simplu de luat la pachet și nu trebuie ținute la frigider.