Când se întâmplă un accident aviatic astăzi, nu mai ajunge întâi la anchetatori. Ajunge la public. În câteva minute apar imagini, fragmente video, reacții și concluzii trase prea devreme. Aceasta este realitatea: în era telefoanelor și a camerelor video, percepția publică se formează în timp real, cu mult înainte ca investigațiile să își spună cuvântul.
Iar 2025 a fost, pe bună dreptate, un an „greu” pentru imaginea aviației: o succesiune de evenimente serioase, unele cu victime, altele cu supraviețuire „la limită”, care au readus în prim-plan întrebarea incomodă: ce riscuri rămân, într-un sistem considerat cel mai sigur mod de transport?
Incendiul din cabină. Air Busan 391 și lecția bateriilor „de buzunar”
Pe 28 ianuarie, un Airbus A321 al Air Busan (HL7763), pregătit de rulaj pentru un zbor Gimhae–Hong Kong, a luat foc înainte de decolare. Au existat 27 de răniți, iar investigația a indicat drept cauză o baterie depozitată în compartimentul de bagaje de deasupra scaunelor.
Partea care contează pentru pasageri este impactul imediat: după acest episod, multe companii au început să restricționeze folosirea și încărcarea power bank-urilor în cabină, iar AirlineRatings subliniază dimensiunea problemei. La o conferință IATA (WSOC), s-a discutat faptul că un pasager poartă în medie patru dispozitive cu baterii litiu (telefon, laptop, ceas, țigară electronică). La un A380 plin (520 pasageri) înseamnă peste 2.000 de „surse potențiale” de incident termic.
Coliziunea deasupra Potomacului. Când „vizual” nu mai e suficient
Pe 29 ianuarie, un CRJ700 PSA Airlines (N709PS), zborul 5342, a intrat în coliziune în aer cu un elicopter militar UH-60L Black Hawk în apropiere de aeroportul Ronald Reagan (Washington, D.C.), în timpul apropierii finale. Au murit toate cele 67 de persoane aflate la bordul celor două aparate.
Detaliul care reține atenția în articol este că echipajul elicopterului raportase aeronava „în vedere” și ceruse separare vizuală, aprobată de controlul traficului. În același timp, au existat transmisii ATC parțial blocate sau nerecepționate de elicopter. Ancheta rămâne în desfășurare, cu accent pe comunicații, rutare, respectarea altitudinii și factorul uman.
Toronto. Un avion întors pe pistă
Pe 17 februarie, un CRJ900 Delta Connection (N932XJ) a avut o aterizare dură la Toronto, urmată de cedarea trenului de aterizare și răsturnarea aeronavei pe pistă. Toți cei 80 de pasageri au supraviețuit, datorită reacției foarte bune echipajului și a aplicării procedurilor evacuare.
Datele preliminare ale TSB Canada arată o apropiere instabilă, cu rată de coborâre ~1.100 ft/min, peste recomandarea de 720 ft/min, în condiții de rafale care cereau viteză mai mare și ajustări rapide de putere și pilotaj. Investigația e în curs, fără concluzii finale.
Air India 171. Primul „hull loss” pentru Dreamliner
Pe 12 iunie, un Boeing 787-8 Air India (VT-ANB) cu destinația London Gatwick s-a prăbușit după decolarea din Ahmedabad. Au murit aproape toți cei 242 de oameni de la bord (a existat un singur supraviețuitor) și 19 persoane la sol. AirlineRatings notează că acesta a fost primul hull loss pentru o aeronavă din familia Dreamliner.
În datele de zbor menționate: la câteva secunde de la decolare, comutatoarele de control combustibil ale ambelor motoare au trecut din RUN în CUTOFF într-un interval de o secundă, rezultând pierdere rapidă de tracțiune în urcare. RAT (ram air turbine) s-a declanșat automat pe fondul pierderilor de sistem. Deși comutatoarele au revenit ulterior la RUN și motoarele au arătat semne de repornire, tracțiunea nu a fost suficientă, iar impactul a avut loc la ~0,9 km după pistă. Ancheta este în desfășurare; cauza finală nu e stabilită.
Emirates SkyCargo 9788
Pe 19 octombrie, un Boeing 747 cargo operat de Air ACT pentru Emirates SkyCargo a ieșit de pe pistă la Hong Kong și a ajuns în mare. Cei patru membri ai echipajului au supraviețuit; au existat două victime la sol (într-un vehicul lovit).
În timpul rulajului de frânare a apărut o alertă AUTOBRAKES, comandantul a preluat controlul, aeronava a deviat stânga, a părăsit pista și a lovit vehiculul înainte de a perfora perimetrul și a ajunge în mare. Datele indicau un comportament anormal al tracțiunii motorului nr. 4 în decelerare; condițiile meteo și pista erau normale. Ancheta continuă.
Lecția lui 2025: accidentele nu sunt „o singură cauză”
Concluzia AirlineRatings este una matură: rareori există un singur „buton” care cauzează un accident. Tot mai des, investigațiile vorbesc despre acumulare de risc. Mai multe verigi slabe simultan: proceduri, supraveghere, factor uman, design, întreținere, comunicare, mediu operațional.
Pe măsură ce flotele cresc și spațiul aerian se aglomerează, „munca invizibilă” devine și mai importantă: disciplină procedurală, training solid, reacție rapidă a autorităților, reguli clare pentru cabine (inclusiv gestionarea bateriilor) și o cultură în care problemele se raportează, nu se ascund.
Sursa: airlineratings.com